Viteza de așchiere arată cât de repede trece tăișul prin material. La mașină însă puteți regla doar turația și avansul. Aici vedeți cum ajungeți de la viteza de așchiere la turație, de la avansul pe dinte la avansul mesei și, în final, la timpul cât durează așchierea.
Turația din viteza de așchiere
La o rotație, un punct de pe circumferință parcurge distanța π · d. Înmulțită cu turația, aceasta dă viteza de așchiere. Deoarece vc se indică în m/min și d în mm, în formulă apare factorul 1000:
- n turație în 1/min
- vc viteză de așchiere în m/min
- d diametru în mm (la strunjire diametrul piesei, la frezare și găurire diametrul sculei)
Viteză de avans
La strunjire și găurire indicați avansul f pe rotație. La frezare, mai multe tăișuri își împart lucrul, de aceea calculați cu avansul pe dinte:
- vf viteză de avans în mm/min
- f avans pe rotație în mm
- fz avans pe dinte în mm, z numărul de tăișuri
Timpul de bază
Timpul în care se produc efectiv așchii rezultă din cursă și din viteza de avans. Cursa include și intrarea și depășirea, iar la frezare de obicei și diametrul frezei.
- th timp de bază în min
- L cursa de avans în mm, i numărul de treceri
Exemplu: strunjire
Un arbore din S235 cu Ø 60 mm se strunjește de degroșare pe o lungime de 80 mm cu o plăcuță din carbură metalică. Se aleg vc = 180 m/min și f = 0,25 mm.
n = 180 · 1000π · 60 ≈ 955 1/min
vf = 0,25 mm · 955 1/min ≈ 239 mm/min
th = 80 mm · 1239 mm/min ≈ 0,33 min ≈ 20 s
Dacă mașina are trepte fixe de turație, alegeți treapta imediat inferioară. Astfel viteza de așchiere rămâne sub valoarea aleasă, ceea ce menajează tăișul.
Exemplu: frezare
Un canal se frezează cu o freză deget din carbură metalică integrală cu 4 tăișuri (Ø 12 mm; vc = 160 m/min; fz = 0,05 mm). Canalul trece pe toată lungimea piesei de 100 mm, de aceea diametrul frezei face parte din cursă.
n = 160 · 1000π · 12 ≈ 4244 1/min
vf = 0,05 mm · 4 · 4244 1/min ≈ 849 mm/min
th = (100 mm + 12 mm) · 1849 mm/min ≈ 0,132 min ≈ 8 s
Valori orientative pentru început
Viteza de așchiere depinde de material, de materialul sculei, de răcire și de mașină. Intervalele următoare sunt valori orientative pentru carbura metalică. Începeți din zona inferioară și apropiați-vă treptat. Determinante sunt întotdeauna indicațiile producătorului sculei.
| Material | Strunjire de degroșare vc | Strunjire de finisare vc | Freză deget vc | Freză deget fz |
|---|---|---|---|---|
| Oțel de construcție, de ex. S235 | 180–280 | 220–350 | 150–220 | 0,05–0,10 |
| Oțel inoxidabil, austenitic | 120–190 | 150–230 | 70–120 | 0,03–0,06 |
| Aliaj de aluminiu deformabil | 400–800 | 500–1000 | 300–600 | 0,05–0,12 |
vc în m/min, fz în mm.
Greșeli tipice
- Factorul 1000 uitat: turația iese atunci de o mie de ori prea mică.
- Raza în loc de diametru: cu raza, turația devine de două ori mai mare, iar tăișul se uzează imediat.
- Numărul de tăișuri uitat la frezare: cine calculează doar fz · n lucrează, la patru tăișuri, cu doar un sfert din avans și lasă tăișurile să frece în loc să așchieze.
- f și fz confundate: la frezare, avansul pe rotație este de z ori mai mare decât avansul pe dinte.
- Diametrul greșit la strunjirea frontală: la turație fixă calculați cu diametrul cel mai mare, altfel viteza de așchiere la exterior este prea mare.
- Cursă fără intrare și depășire: timpul de bază este estimat prea scurt.
Întrebări frecvente
De ce nu se calculează direct cu turația?
Pentru că tăișul „simte” viteza de așchiere, nu turația. Un diametru mare are nevoie, pentru aceeași viteză de așchiere, de o turație mult mai mică decât unul mic. De aceea, valorile orientative se dau întotdeauna pentru vc.
Pot calcula și invers?
Da. Dacă transformați formula, obțineți de exemplu din turația existentă viteza de așchiere reală. În Gesello introduceți pur și simplu valorile pe care le cunoașteți, iar cele lipsă sunt calculate.